vineri, martie 27, 2009

O PARABOLA PENTRU TIMPURILE NOASTRE





Transmis de Cathy Olsen - 26 Martie 2009
A fost odata un soim tanar pe nume Frederick, care traia pe langa cei ca el, in " Padurea Soimilor". Acum, Frederick
era cunoscut ca fiind rezervat, pentru o pasare de varsta lui. Lui nu-i placea ideea de a protesta , ca celelalte pasari care zburau in
grup aproape de casa. De fapt, adevarul trebuie spus. Frederick era foarte nesigur in preajma prietenilor sai. El si-a pierdut parintii
intr-o furtuna devreme, in viata sa, doar la scurt timp dupa clocire. Si deci, bietul Frederick , nu a putut invata sa zboare, deoarece
nu era nimeni sa-l invete calea de a iesi din cuib. Consecvent, Frederick nu s-a simtit niciodata la fel de bun, de curajos, de
puternic ca alte pasari din padure. A sosit timpul ca toti soimii sa-si testeze aripile. Frederick, se simtea mai singur ca niciodata. El
a privit cum mamele si tatii pasarilor ii incurajau pe micutii lor sa se aventureze din siguranta cuiburilor lor. Cei mai in varsta, ii
imbranceau pe cei mai tineri, privindu-i cu mandrie cum isi intindeau aripile in zbor. Cei mai batrani si mai experimentati de langa
ei, i-au ghidat si i-au protejat pe cei tineri de pericolele pe care le-ar fi putut intalni in testul lor. Frederick privea tanjind ca o pasare
tanarala altii, care paseau in libertate si zburau spre cer. El incepea sa se intrebe daca ar putea vreodata sa atinga acele inaltimi
ale experientei, fara ca cineva sa-l ghideze. Cine l-ar fi putut convinge sa se avante spre cerul deschis, accelerandu-i propriul zbor
spre libertate? Dupa ce i-a privit pe altii din pozitia sa singuratica, Frederick a inceput sa se simta descurajat. El a realizat ca ar
dori sa se aventureze, daca ar fi sperat vreodata sa atinga acest ritual pentru el. Si deci, el a ajuns la marginea cuibului si s-a
pregatit sa se lanseze in eternitate :" O fac sau mor", a zis el. Frederick si-a ingustat privirea ,si-a adunat tot curajul si a pasit in
spatiul deschis. Cum era norocos, simtul sau interior l-a impins intr-un zbor fara gratie, intinzandu-si aripile pentru zbor. El s-a rotit
, s-a invartit, s-a rostogolit, pana cand, deodata a aterizat pe o movila de pamant. Dar Frederick nu s-a lasat. Si deci, iar si iar s-a
avantat din cuibul sau, incercand sa creeze cateva tipare gratioase ale zborului , de care alti soimi se bucurau. El observa cum
altii zburau cu un echilibru delicat si cu o frumusete , ridicati de curentii de aer . Dar Frederick tot incerca, spiraland si
rasucindu-se, incurcandu-se, ocolind neindemanatic copacii din jurul lui , pana cand ateriza obosit pe pamant, departe de cuibul
sau. El devine descurajat , fiind in incurcatura si aparent lipsit de gratie, parand inconjurat de un nor de ploaie care il ingreuna. El
renunta la frustrare, intrebandu-se :" De ce nu pot fi ca toti ceilalti din cuib? De ce sant atat de lent si neindemanatic si inafara
controlului? Ce este in neregula cu mine?" Frederick stia ca lipsa lui de abilitate nu era din cauza ca nu a incercat. Ca niciodata
inainte, el se simtea pierdut, singur si diferit de altii. Si deci, el s-a resemnat pentru restul zilei , pana cand soarele s-a ascuns
dupa nori. Infrigurat si ciufulit , el s-a ridicat, si-a aranjat arpile micute si s-a auto-incurajat pentru lungul drum catre casa. PEntru
ca el stia ca stand pe propriile picioare , era singurul mod in care putea ajunge acasa din nou , fara incurcatura naucitoare a
zborurilor si fara aterizarile pe care le-a gacut toata ziua. Cand in final a ajuns acasa , flamnd si obosit din cauza aventurii
exasperante , el a urcat in cuibul sau singur, s-a acoperit singur cu frunze si muschi si s-a asezat sa doarma. In curand, Frederick
a alunecat in somn, cand mintea lui a inceput sa viseze si ce vis ! El a visat ca a incercat din nou sa zboare cu aceleasi frustrari si
descurajari, cand deodata a fost coplesit de aripile celui mai minunat soim pe care l-a vazut vreodata. Aceasta pasare
maiestuoasa si mareata, s-a apropiat de Frederick, rotindu-se in jurul sau si aterizand la picioarele sale. " Hello", se adresa
pasarea lui Frederick. " Care este problema?" " Eu sant terminat ca soim. Eu sant dezamagit de mine.Pentru ca nu pot sa zbor si
sa ma misc si sa aterizez gratios ca ceilalti. Nu sant decat un neindemanatic, un degenerat."" Prostii" zice mareata pasare." Eu
te-am privit cum incercai sa zbori spre libertate si cred ca am raspunsul la dilema zborului tau" ."Oh, te rog, zise Frederick cu
speranta in inima, spune-mi ce pot face pentru a deveni un soim care sa-si tina capul sus, cu mandrie". " Se pare, tinere
Frederick, ca tu ai incercat sa zbori cu jumatate din capacitate. Eu am observat ca aripile tale sant rigide si putin deschise. Vezi
tu, Frederick , pentru a zbura in totala libertate , trebuie sa-ti folosesti intreaga capacitate a cine esti tu. Lasa-ma sa iti
demonstrez". Maretul soim isi desfasura aripile magnifice si se ridica de la pamant, asa cum Frederick il privea cu ochii uimiti, larg
deschisi .Pasarea incepu sa zboare cu gratie si fara efort inaintea lui. El a facut zborul fara efort si cu bucurie. Frederick privi la
zborul larg si liber al acestei foarte frumoase pasari, pana cand aceasta ateriza inaintea lui . " Vezi tu, prietenul meu, a replicat
maiestuoasa pasare, pana cand nu te deschizi total catre viata , nu poti spera sa experimentezi gratia si libertatea , care sant
dreptul tau din nastere. Tu trebuie sa ai incredere , asa cum iti permiti sa sa te deschizi la intreaga capacitate, incat vantul care te
inconjoara , te va sustine. Pentru ca tu, Frederick , ai fost creat pentru zbor. Tu esti o fiinta a zborului si ai in interior toate uneltele
de care vei avea vreodata nevoie pentru a zbura in ceruri, avand incredere ca universul te va sustine in toate calatoriile vietii tale".
Un zambet maret aparu pe fata micuta a lui Frederick. Pentru ca el putea simti in inima lui tanara , ca aceasta pasare mareata
spune adevarul. El acum s-a simtit incurajat si sustinut ca niciodata inainte. Frederick a stiut ca din acel moment inainte, viata lui
nu va mai fi niciodata la fel. Mareata pasare i se adreseaza din nou :" Si deci, tinere Frederick, fii liber. Zboara spre noi inaltimi cu
gratia inerenta naturii tale. Permite-ti sa te deschizi total catre viata si iubire si libertate. Doar atunci vei cunoaste ceea ce
inseamna cu adevarat un soim. Cunoaste deasemenea, dragul meu, ca niciodata nu esti singur , asa cum traversezi cerurile de
deasupra ta. Pentru ca exista multi dintre noi care te privesc si asteapta ca sa-ti accepti locul tau adevarat in "Padurea Soimilor si
dincolo". Gratia si libertatea sa fie cu tine !
Sursa : http://www.spiritlibrary.com/